Intrare pentru 30 martie 2009/Entry for March 30, 2009

Şi toate se re-ntorc din drumul lor, 
Şi mândră primăvara vine,
Cu soare blând, cu nopţi albastre
Fermecătoare şi senine.

Dar fără ea, ce suvenir
Spre gânduri triste mă îndeamnă?
Muguri au dat pe ram,- zadarnic,
În a mea inimă e toamnă!



un pic de Bacovia, ca deh se cade...

Intrare pentru 26 martie 2009/Entry for March 26, 2009

Salutare oameni buni (fie si rai)! 


Sunt iara in Cluj si stau pana maine dimineata...

Is singurel si dornic de-o adunatura...

care ai ceva idei crete da si tu cu sapa si adune-ne...

care esti vrednic da si un telefon.

no ciao!

Intrare pentru 21 martie 2009/Entry for March 21, 2009

"ca sa-ti vinzi lana, invata mai intai sa ai rabdare"

dar mai ales...

"Când îţi doreşti cu adevărat ceva, tot universul conspiră la îndeplinirea dorinţei tale!"


e din Alchimistul...

Intrare pentru 17 martie 2009/Entry for March 17, 2009

azi am primit un link spre un cantec... aparent banal doar primim din astea aproape zilnic (coeficientul de probabilitate depinde de numarul de prieteni si activitatea noastra online).
si totusi cantecul asta spunea ceva despre niste scari care te urca te coboara...
din nou banal...

ce m-a urnit in a tasta aici... este limitarea optiunilor: urci sau cobori.
nu spune nimic de a rupe scarile in doua, de a schimba scara, doar urci si doar cobori.

nu neg ca trebuie sa inveti sa urci si sa cobori, dar undeva ma bucura ca te leaga.
eu recunosc ca n-am vazut prea multe de pe treptele mai curate insa invat zi de zi cum este sa nu te legi de a urca o scara ci sa cauti intotdeauna multumirea de a privi fericit in stanga si in dreapta.

pana atunci delectati-va:

"Cine-a spus că scările
Apropie zările?
Cine că-n adânc intrând
Intri numai coborând?
Scările sunt fel de fel
Scări spre vis şi scări spre ţel
Unele către-adâncimi
Altele spre înălţimi.

Aşa-s scările spre stele
Nu se-aseamănă-ntre ele
Sui pe multe coborând,
Pe-altele cobori urcând.

Iar pe multe nici nu sui
Şi-ajungi vârful timpului
Aşa-s scările spre stele
Nu se-aseamănă-ntre ele...

Iar pe multe dintre scări
Pe cât sui pe-atât cobori
Eu am coborât urcând
Ştiu suişul coborând
An şi an pe când urcam
Suind vremea, coboram

Iar pe multe nici nu sui
Şi-ajungi vârful timpului
Aşa-s scările spre stele
Nu se-aseamănă-ntre ele..."
(Virgil Carianopol)

multumiri tzetze, chiar multam mult
pentru cei interesati...
http://www.youtube.com/watch?v=r2Wbkg1KhYw

ne vom intalni ...

sunt slab.
intotdeauna am fost. daca n-am fost impins de la spate n-am facut niciodata nimic.
de cele mai multe ori mi-a(le-a) reusit, dar au fost si multe altele...

sunt insa un expert desavarsit in a face lumea sa sufere.

am investit ultimii ani in a construi castele de hartie cuiva care fugea de orice constructie. mi-am inchipuit ca daca eu obtin ceea ce mi-am dorit cel mai mult, o sa fericesc pe toata lumea. am uitat insa sa iubesc cu adevarat, sa mangai clipa, sa strecor fericirea in picaturi de soapta si sa mi-o tin alaturi cand se infrigura.

asa am ajuns singur si nu numai atat sunt in fata unei table albe pe care trebuie sa reincep sa scriu lectia vietii.
mi-ar fi probabil firesc si facil sa sterg ultima tabla si sa rescriu (incercand poate mai citet) lectia pe care am scris-o pana mai ieri. dar e tarziu si profesoara a obosit sa-mi mai tot deie indicii despre cum si ce ar fi trebuit sa invat.
acum m-a lasat singur si probabil repetent...

am picat examenul vietii...
e tardiv sa-i spun ca am inteles, acum, care era subiectul vietii. cine te mai crede ca totusi ai invatat si ca poti scrie macar o prima parte.

acum ora s-a schimbat. e o alta lectie si nu mai am o profesoara care sa traga de mine inainte. sunt singur cu orarul in mana liber sa ma hotarasc ce vreau sa studiez.

probabil ar trebui sa studiez viata cu capitolele ei de gratie varsta adulta, casnicia...
dar la examenul asta tocmai am picat nu cred ca mai vreau sa incerc fara profesoara care...

as vrea sa pot sa-i scriu, acum, ca stiu cu trebuie privita o floare ca stiu cum se intreaba: ce mai faci? ce-ai mai facut azi? as vrea sa pot sa-i arat ca eu am cu mine in bagajul meu de cunostinte: lectia tandrete, romantism, gentilete...

dar am ramas cu rotile dintate si cu... aripile ne ridicate.
nu cred ca mai am puterea sa ma ridic din nou in fata altei profesoare

asa ca imi vor ramane diminetile cand ne vom intalni printre crestele muntilor... voi pasind peste lespezi iar eu tanjind la voi din roua florilor din sclipirile razelor...
ne vom raintalni pe crestele muntilor caci stim ca numai acolo putem fi impreuna... eu invatand un nou cuvant al lectiei iar voi pasind inainte.

de criza

Au dat faliment sentimentele noastre 
In criza globala, in crash-uri de banci…
Cu -afise discount tintuite-n fereastra
Promitand avantaj la singuratati…

Soldul increderii e-acum negativ
Avem un minus de-ncredere , net ,
Avem o-ndoiala...dar sunt subiectiv...
Iubirea nu pote sa dea faliment…



sursa: de pe messenger/ multumesc autorului